“În ele intră neîncetat sume care ar fi trebuit să trateze simptomele unei boli vechi – depozitarea la grămadă a deșeurilor menajere. În România lui 2011, gunoaiele ajung însă în proporție de 99% tot la groapă. Asta în timp ce sacouri călcate la dungă semnează contracte de consultanță și execuție, promit transparență în cheltuirea fondurilor publice sau, pur și simplu, girează prin complicitate circuitele subterane prin care România își construiește, de multe ori haotic, sisteme de management al deșeurilor. Rețineți finalul, e numele noii paradigme după care românii vor colecta, transporta, sorta, recupera, recicla și depozita gunoaiele menajere. E o sintagmă rotundă, plină de promisiunea unei schimbări. Și totuși, pentru majoritatea autorităților din România rămâne un eufemism, în spatele căruia se desfășoară tăcută o industrie colosală construită pe rețele de influență și bani. Foarte mulți bani. Coroborarea cifrelor oficiale furnizate de Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor Publice și Comisia Europeană arată așa: realizarea unor sisteme integrate de management al deșeurilor a înghițit deja aproape 150 de milioane de euro din fonduri ISPA (un instrument de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructură și protecția mediului) și va beneficia, în următorii ani, de o finanțare totală de 1,8 miliarde de euro prin Programul Operațional Sectorial Mediu. La schimb, cetățeanul ar trebui să beneficieze de un sistem care să-i colecteze selectiv gunoiul (pe fracții reciclabile: plastic și aluminiu, hârtie și carton, sticlă), să-l sorteze, să-l valorifice și doar în ultimă instanță să-l depună la groapă”

restul articolului pe http://totb.ro/video-cum-petrec-baietii-destepti-gunoaiele-la-groapa?utm_source=ThinkOutsideTheBox&utm_medium=email&utm_campaign=Campanie_30.11.2011

persoana contact, pret vanzare

0722558476

Află de ce este atât de important să pui hârtia la „Hârtie” și plasticul la „Plastic” !

Pentru ca este un “work in progress” ei au scos deja cateva reguli de bun simt pentru a-si minimiza cantitatea de gunoi pe care o arunca la groapa.

1. Cauta clopotele de colectare selectiva din cartier sau cel mai apropiat centru de reciclare. Recicleaza tot ce poti.

2. Nu orice plastic este reciclabil, citeste pe ambalaj si daca poti cumpara plastic reciclabil (tip 1, 2, 4, 5).

3. Separa ambalajul de iaurt (dupa clatire) de folia de inchidere din aluminiu si recicleaza-le separat (plastic si aluminiu)

4. Cauta recipente de suc, lapte, ulei dintr-un singur material si nu din 2 sau 3 cum e tetrapak-ul

5. Cumpara la vrac, varsat

6. Cumpara in borcane de sticla

7. Fa in casa tot ce poti biscuiti, paine, cipsuri, paste

8. Cumpara de la piata, fruncte, branza, carne

9. Nu cumpara mancare inghetata (ambalajele sunt tratate sa nu se sparga si nu se recicleaza)

10. Foloseste sacose reutilizabile, refolosibile, le clatesti si le refolosesti

11. Fara bureti la spalatul vaselor, foloseste carpe

12. Cumpara hartie igenica din hartie reciclata

13. Foloseste baterii reincarcabile – accumulatori

14. Foloseste leduri si lampi cu halogen (se regenereaza filamentul)

15. Reincarca pixuri, cartuse, tot ce se poate la birou

16. Foloseste creioane

17. Foloseste sfoara in loc de scotch

18. Daca nu e reciclabil, cauta sa ii gasesti un scop

19. Cumpara produse ale caror ambalaje sunt reciclabile

mai multe informatii pe http://greengarbageproject.adammathiasdesign.com/

Colectarea selectivă se dezvoltă cu greu în România. Ritmul lent este cauzat însă de la faptul că iniţiativa nu a venit din interiorul ţării, ci ca urmare a constrângerilor impuse de legislaţia Uniunii Europene.

De câţiva ani, prin oraşele României au apărut containere de gunoi pentru hârtie şi carton, plastic şi metal sau sticlă. Unii români au început să le folosească, alţii trec indiferenţi pe lângă ele. Deşi colectarea selectivă se dezvoltă timid în România, ea funcţionează totuşi, iar cantităţile ajung să fie reciclate.

Cei care motivează dezinteresul pentru colectarea selectivă argumentează citeste tot articolul in Capital

Rafturile magazinelor româneşti sunt inundate de produse care atrag cumpărătorii, în ciuda crizei economice persistente. Dar puţini sunt cei care, aflaţi la cumpărături, fac alegeri responsabile faţă de mediu.

În 1991, Germania introduce sistemul „Punctul Verde” (Grune Punkt), precursorul sistemului existent astăzi în întreaga Uniune Europeană.

Directiva UE privind gestionarea deşeurilor din ambalaje prevede că acele companii ale căror produse sunt împachetate trebuie să se implice în recuperarea ambalajelor. Cu alte cuvinte, ele devin responsabile de reciclarea lor.

Companiile au două variante. Pe de o parte pot face parte din sistemul Punctului Verde în care există intermediari care se ocupă de colectarea selectivă şi reciclarea ambalajelor. Pe de altă parte, dacă rămân în afara sistemului, trebuie să se ocupe ele însele de reciclarea ambalajelor, deşi acest lucru este aproape imposibil pentru produsele de masă şi se poate realiza doar în cazul companiilor care fac produse de volume mici.