Simplu: informeaza-te, cumpara produse cu ambalaje reciclabile si apoi du-le la Containarele de Colectare Selectiva (le poti si vinde la centrele specializate, dar trebuie sa ai cantitati mari).
Pentru a nu umple groapa de gunoi cu materiale pe care le putem refolosi. Materiale refolosibile ajunse la groapa de gunoi sunt foarte greu biodegradabile (sticla nu se biodegradeaza, plastic ≈700 ani, metal ≈1.000 ani) nepermitandu-i acesteia sa se autoregenereze (sa scada in volum prin biodegradare) .
Adica ajungem sa umplem groapa cu materiale care pot fi refolosite pentru: borcane, tricouri, pixuri, ambalaje, etc.
Daca nu Colectam Selectiv si umplem gropa de gunoi aiurea, avem toate sansele sa ajungem ca in Napoli, sa vina armata sa le stranga de pe strazi si sa le exportam in ….intr-o tara mai saraca.
Efectul de burete in groapa de gunoi. Volum, ne-biodegradabil, reciclabil, plin cu aer, ocupat pentru 700 de ani .
Pentru ca astfel economisesti spatiu in groapa de gunoi de la marginea orasului tau, ba mai mult scoti gunoiul din tara sub forma de fibre de PET pentru haine, pixuri, etc.
“Contaminat” inseamna care are resturi de mancare pe el. Nu e reciclabil pentru ca toate aceste materiele se spala in tot felul de solutii chimice si daca acestea intra in contact cu “jumatate de iaurt/ketchup picant/etc” se strica, se dilueaza, isi schimba proprietatile. Adica trebuie inlocuite: scump si poluant in acelasi timp.
Ipotetic la o ghena comuna doar 30% din Reciclabilele amestecate cu gunoi menajer pot fi “salvate”.
La pubele dedicate sunt sanse sa “salvezi” 70% tocmai pentru ca sunt macar un pic separate.
Adica sansele ca in toate cele 3 pubele sa arunce lumea “resturi alimentare” sunt mai mici.
In momentul cand vor fi 3 masini pentru fiecare material in parte , procentul de contaminare va scadea la 15%
NU, tu esti un Exemplu, tu faci ceva “normal” si exista toate sansele sa te vada altcineva si sa te urmeze. Educatia prin Exemplu functioneaza piramidal. Eu iti spun tie si la inca noua prieteni, ei la randul lor, fiecare la inca zece si tot asa 1/10/100/1000/……/23.000.0000 (vezi exemplul Let’s Do It Romania).
In primul rand sunt materiale reciclabile, nu “gunoaie”; in al doilea rand sunt transportate la o “fabrica de presortare” unde se sorteaza si se maruntesc pentru a eficentiza transportul catre fabricile de reciclare. Fabrica de reciclare face din ele “Materie Prima Secundara” (fabrici de presortare – fiecare oras, fabrici de reciclare – cateva in tara). vezi pagina foto agerpres
Sunt materialele scoase din deseuri (postconsum – de la populatie) si reintroduse in procesul de productie ca materie prima (secundara) . Beneficiile folosirii “Materiei Prime Secundare” sunt: eliminarea cantitatilor de deseuri depozitate si economisirea cantitatilor de energie necesare pentru a produce materie prima (extractia de aluminiu, fabricarea sticlei, etc )
Este locul unde se duce continutul containerelor colorate din oras. Nu e groapa de gunoi, este o fabrica unde continutul masini de colectat este rasturnat pe o banda rulanta si selectat pe culori si materiale de niste oameni (PET-ul maro, separat de PET-ul transparent, sticla, metal s.a.m.d.).
Fiindca deocamdata sistemul e la inceput si nu se strang suficiente materiale reciclabile ca sa justifice mai multe masini pe aceeasi ruta. Plus ca oamenii nu folosesc containerele asa cum trebuie (un sat din Japonia – 34 de containere) si doar atunci cand vor invata sa le foloseasca cum trebuie vor fi colectate cu adevarat selectiv (fara fabrica de presortare, care sa separe gunoiul menajer aruncat acolo).
Pai sistemul de colectare functioneaza la 20% din capacitate, deocamdata, oamenii nu “Recicleaza” suficient din resturile casnice. Trebuie sa colectam cat mai mult, corect, sa cumparam produse al caror ambalaje sunt facute din materiale reciclabile.
Oamenii trebuie sa se obisnuiasca sa isi amenajeze acasa/birou mai multe recipiente (pe langa cosul de gunoi menajer = resturi de mancare /materie biologica) in care sa depoziteze materialele reciclabile (vezi Sisteme).
Cu timpul se va regulariza si asta. Deocamdata nu sunt suficiente materiale pentru a umple o masina si asta face transportul lor ineficient. Cu cat sunt mai multe materiale intr-un singur transport, cu atat mai bine. Oricum le mai sorteaza cineva dupa (culori, materiale, etc) . Important este ca ele nu ajung la groapa de gunoi.
In ultimi 50 de ani a aparut plasticul, un material care se biodegradeaza in ≈700 de ani! Normal ca parinti nostri nu reciclau PET-turi si doze din aluminiu pentru ca nu aveau asa ceva (cutia din aluminu a aparut in strainatate prin anii 60), dar oricum pe vremea aia totul se refolosea (recipientele de sticla se dadeau mosternire – ex. sifonul), foarte putine resurse erau “aruncate” la groapa de gunoi. Parintii nostri refoloseau mult mai mult ambalajele (borcanele de iaurt, muraturi, gemuri, sticlele de apa, lapte, ulei). Elevii erau obligati sa adune maculatura, borcane, etc.
Simplu, creaza “efectul de burete” , adica umplu groapa de gunoi cu “bule de aer” pentru 800 de ani. Sticla de PET este rezistenta la ≈10 atmosfere (de ex. roata auto are 2 atmosfere) asa ca e foarte greu de compactat.
Nu stiu unde le duce, dar volumul ocupat este impresionant
Da, dar nu la noi. Trebuie sa fie numai materie organica pe care sa o putem folosi drept combustibil (bio-fuel). Restul deseurilor care sunt reciclabile sunt refolosite.
Raspunsul este simplu: Lucruri. Adica: din PET-uri se face fibra si se fac tricouri, din hartie se fac ambalaje, din sticla borcane, din metal cutii.
Acestea sunt doar cateva exemple. Deseurile postconsum transformate in materie prima secundara au acelasi rol ca si materia prima primara, sunt folosite de industrie pentru a face produse utilizate de populatie.
Cauti pe Google. Sunt o gramada de programe de reciclare initiate de dealeri de telefonie mobila. Telefoanele GSM se numesc “deseuri din echipamente electrice si electronice” (DEEE)
Claritate (transparenta), rezistent, durabil, solid, bariera pentru gaz si umiditate, retine carbonatarea, rezistent la caldura. Butelii (sticle) plastic bauturi nealcoolice, apa, suc, bere, sifon (apa carbogazoasa), sos picant (ketchup) si ulei. Borcane unt de arahide, muraturi, jeleu si gem (dulceata). Film (folie) si tavi pentru alimente preparate la cuptor, curele (benzi, chingi) de legat si containere alimentare sau nealimentare. Fibre, saci pentru pastrare si transport imbracaminte, folie si placi, containere pentru alimente si bauturi, covoare, curele (benzi, chingi) de legat, lana tocita, butelii (sticle, flacoane), jachete scamosate, folie pentru retentia solului, filtre.
Observatii: Pentru reciclarea containerelor din PET:
- spalati si aplatizati; puteti lasa etichetele, nu insa capacele (sigiliile de la capace);
- nu puneti sticle de produse petroliere (ex.: ulei de motor), de pesticide sau ierbicide.
HDPE
Polietilena de mare (inalta) densitate
Proprietati bune de bariera pentru umiditate, rigiditate, rezistenta, durabilitate, rezistenta la chimicale, permeabil la gaz, usor de procesat si usor de format (prelucrat). Butelii (sticle) de lapte, apa, suc, cosmetice, sampon, detergent lichid pentru vesela si lenjerie, inalbitor, recipiente iaurt si margarina, cutii cereale, carne, navete, pungi, saci si sacose. Butelii (sticle, flacoane) colorate de detergent lichid pentru vesela si lenjerie, balsam de rufe, sampon, ulei de motor si butelii (sticle, flacoane) transparente de lapte si apa; tevi, cosuri, navete, ghivece de flori, margini (borduri) de gradina, folie si placi, lazi de gunoi (reciclare), mobilier din plastic (scaune, banci), casute pentru caini, produse lumber (compozit plastic+lemn), dale, masa picnic, cutie postala, garduri, containere, lazi pentru compost, granule.
Observatii: Rezistenta chimica face sa fie bun pentru ambalaje casnice si produse chimice industriale ca detergenti si inalbitori.
Butelia (sticla) cu pigment (colorant) are o mai buna rezistenta la crapare decat sticlele fara pigment (colorant).
PVC
Policlorura de vinil
Versatilitate, claritate (transparenta), usor de amestecat, rezistenta, durabilitate, rezistent la grasimi, ulei si chimicale, caracteristici de curgere si proprietati electrice stabile. Ambalaje transparente alimentare si nealimentare, tuburi medicamente, izolatii fire si cabluri, folie si placi, produse din industria constructiilor ca tevi, fitinguri, aparatori, dale, benzi transportoare si ferestre; butelii (sticle, flacoane), pungi pentru sange, produse din piele sintetica. Ambalaje, legatura pentru foi detasabile (sina plastic indosariere), pardoseli, panouri (casete), lambriuri, rigole, flaps noroi, folie si placi, dale si rogojini, stergatoare de picioare, dusumea elastica, tava (suport) casete si CD-uri, cutii electrice, izolatii cabluri, semnale de trafic, furtun de gradina, liziera mobila pentru casa, butelii (sticle, flacoane) pentru detergent vase, geamuri; dale, tigle, articole instalatii (tevi, fitinguri), denivelari pentru viteza, capace (canale) pentru drumuri de acces industriale.
LDPE
Polietilena de mica (joasa) densitate
Usor de procesat, rezistent, durabil, flexibil, usor de lipit (la cald), bariera pentru umezeala. Pungi (sacose) alimentare pentru paine si produse congelate, pungi (sacose) pentru lazi/cutii haine, butelii (sticle, flacoane) comprimate pentru miere, mustar. Deasemeni este folosita pentru producerea capacelor flexibile si este folosita in aplicatii cu fire si cabluri electrice. Fibre, covoare, mobilier, caserole si tavi pentru alimente, tevi si canalizari (rigole). Invelitori de transport, cutii de gunoi, dale, mobilier, folie si placi, containere compost, butelii (sticle, flacoane) de suc natural de lamaie, cutii de mustar, articole plastic-lemn (cherestea gard, etc.).
PP
Polipropilena
Rezistent, durabil, rezistent la caldura, chimicale, grasimi (unsori) si ulei, bariera umezeala. Punctul inalt de topire face ca produsele sa fie rezistente pentru umplerea cu lichide calde. Butelii (sticle, flacoane) pentru ketchup, containere iaurt si margarina /unt, tuburi, flacoane de medicamente, aplicatii textile ca covoare, sfoara, snur, franghie (funie, corzi), navete rigide si componente auto. Carcase baterii auto, semnalizari lumina, cabluri baterii, perii maturi, stergatoare gheata, palnie ulei, rastel pentru biciclete, greble, benzi de legat, granule, placi, tavi, recipiente pentru iaurt siropuri.
PS
Polistiren
Versatil, izolator, claritate (transparenta), usor de format, punct relativ scazut de topire. Ambalaje de protejare, containere, capace, pahare, sticle (butelii, flacoane) si tavi, carcase CD, aplicatii de servire a alimentelor, tavi de expunere a carnii, cartoane oua, flacoane aspirina, pahare, castroane, cutite. Termometre, comutatoare lumina, izolatii termice, cartoane oua, orificii de ventilatie, tavi, rigle, rame, ambalaje, cesti, farfurii (castroane), pahare expandate, ustensile (unelte) diverse.
Altele
PC /Acrilic /ABS/ Plastic amestecat / Poliester si fibre de poliester (PBT, PCTA, PCTG, PETG) / Nylon si fibre de Nylon (PA 6, 6.6, 11, 12, 6.10, 6.12) / Poliuretan / …
Depinde de material sau combinatia de materiale. Butelii (sticle) reutilizabile de apa de trei sau cinci galoane (, suc de lamaie si ketchup. Butelii (sticle, flacoane), pentru mancare si sucuri, sirop, aplicatii plastic-lemn.
Observatii: Indicatiile acestor simboluri se foloseste atunci cand este folosit un alt material altul decat cele 6 tipuri prezentate mai sus sau este facut din mai multe materiale prezentate mai sus sau este folosit intr-o combinatie de straturi de materiale.
-Dezvoltare Durabila-
“Dezvoltarea durabila corespunde cerintelor prezentului fara sa compromita posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati ” – Comisia Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator si Dezvoltare
Pe langa ce am enumerat in raspunsurile de mai sus, ar mai fi:
- produse mai ieftine (ambalaj mai ieftin)
- resurse (apa, mancare,etc) mai curate (nepoluate)
- copii mai sanatosi
Pentru ca noi avem o inertie imensa,
adica avem probleme de mentalitate si ma refer la:
- mine
- tine
- cei din ministere
- cei din guvern
- cei de la Primarie
- cei de la Firma de Management al Gunoiului
- cel care strange gunoiul de pe strada
- cel care arunca mucul de tigara pe fereastra automobilului
Avem o speranta totusi; nu cred ca perioada comunista a lasat o trauma prin reciclarea forzata, cred ca putem folosi acele generatii.
Eu, unul, am numai amintiri placute, imi cumparam mingi de fotbal din ce reciclam la RRR.
Pentru ca in procesul de a-ti satisface confortul, folosesti multe ambalaje.
Colectarea Selectiva este un serviciu facut de cineva, ca sa nu ne ingropam in gunoaie.
Daca nu refolosim materialele deja existente o sa umplem gropiile de gunoi atat de repede, incat nu o sa mai avem loc de mers, noi sau o tara mai saraca. Astea din poza erau sa ajunga si in Romania - vezi Realitatea.net
- circa 2% din deseurile provenite de la populatie sunt colectate separat si se recicleaza
- pentru ca oameni arunca la tomberoane deseuri reciclabile contaminate (neclatite) contamineaza astfel aproximativ 30% din ce este acolo. 30% care nu mai poate fi reciclat si este incinerat.
- 70 de localitati au sisteme de Colectare Selectiva adica aproxmativ 2.500.000 de oameni
- e mai ieftin ca deseurile sa fie aruncate la groapa de gunoi decat sa fie reciclate selectiv
Pana sa ajungem la un nivel de peste 80% cum sunt tarile nordice, mai avem, dar pana atunci trebuie sa punem presiune pe sistem: prieteni, primarie, firma de salubritate, comercianti/producatori sa vanda produse cu ambalaj reciclabil si sa umplem containarele ca sa vada ca trebuie mai multe, mai dese si sa le goleasca mai rapid.
Trebuie sa inchidem cercul:
Redu/cumpara ceea ce trebuie
Refoloseste/tot ce poti
Recicleaza/tot ce poti
Acestia din pacate se confrunta cu o problema serioasa, contaminarea Reciclabilelor cu “resturi de mancare” (ambalaje neclatite), asta ingreunand munca celor care:
- scot deseurile menajere puse din acolo din greseala
- scot reciclabilele “contaminate” cu deseuri organice aruncate acolo
- separa plasticele in functie de material (compozitie)
- separa plasticele in functie de culoare
- separa “tetrapak-urile” (cutiile de suc,lapte sunt facute din materiele suprapuse plastic/lipici/hartie/lipici/metal) care se recicleaza separat de hartie,metal, plastic
- practic separa totul pe materiale si culori, le pregatesc pentru putinele fabrici de reciclat care fac din ele ambalaje, adica intra din nou in circuit.
Te inarmezi cu o foaie, un chilotel de plastic si mult scotch.
Pui un afis cu:
” Aici nu e Gunoi, Contaminati Reciclabilele si nu mai pot fi refolosite”
sau te gandesti tu la un slogan, o campanie.
exemplu: download contaminati reiclabilele.doc sau orice ce gunoi- contaminati reiclabilele.pdf
Daca prinzi unul, il tragi de maneca si ii spui ca acolo nu e gunoi, nu ajunge la groapa si ca strica tot ce au muncit alti oamenii, contamineaza reciclabilele.
Ei le sorteaza:
- pentru ca in cazul ideal, aproape 10-15% din deseuri sunt contaminate cu “resturi de mancare”, adica nu sunt clatite sau oamenii arunca ce nu trebuie,
- pentru ca deseurile au compozitii diferite:
joasa/inalta densitate, PVC, PP, sticla alba/maro/verde, metal, hartie ; fiecare trebuie trimis la “fabrica lui” de reciclare,
Exemplul Bateriilor/Acumulatorilor Portabili, ei sunt exportati la cele 2 sau 3 fabrici de reciclare din europa. Sunt atat de toxici si atat de putini se strang incat sunt suficiente atat de putine fabrici. La acest capitol Romania este inca 0, adica H20, pentru ca substantele sunt deja in rauri si fantani.
Oana Dan – Vineri, 12 Martie 2010
Anual, până în 2013, obiectivele de colectare selectivă şi reciclarea a deşeurilor din ambalaje pe care le are România cresc gradual, până ajung la standardele europene. Anul acesta obiectivele de reciclare a hârtiei sunt la 60%, a plasticului 14%, a sticlei la 44% şi a metalelor la 50%, explică directorul EcoRom, Sorin Popescu.
Dacă România ratează ţintele de valorificare şi reciclare pe care le are o paşte, prin 2015, procedura de infringement şi riscă, dacă aceasta este declanşată şi aplicată până la capăt, amenzi de 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv neîndeplinit. Ţinta de reciclare pentru 2013 este de 60% şi aceasta presupune ca, în fiecare an, ponderea de deşeuri colectate de la populaţie să crească semnificativ.
Anul trecut, cu ajutorul containerelor puse la dispoziţie de EcoRom Ambalaje, au fost colectate 12.000 de tone de deşeuri de ambalaje.
Ţintele noastre de reciclare
România a avut anul trecut un obiectiv global de valorificare prin reciclare de 38%.
Anul acesta, ţinta a crescut la 42%. În 2011 va fi de 46%. Pentru îndeplinirea acestor obiective este nevoie atât de educarea populaţiei, cât şi de infrastructura adecvată, explică directorul EcoRom Ambalaje. „Ţintele fixate de UE pentru deşeurile de ambalaje pot fi obţinute numai prin extinderea rapidă a colectării selective de la populaţie, iar aceasta depinde în principal de modul în care autorităţile locale plasează deşeurile în rândul priorităţilor lor,” potrivit directorului EcoRom.
Povestea celor trei clopote colorate
Containerele galbene, albastre şi verzi sunt prezente atât în trei sectoare ale Bucureştiului, cât şi în 80 de localităţi din ţară, din 2006. În clopotul galben se aruncă deşeurile din plastic şi aluminiu, în cel albastru cele de hârtie şi carton, iar în cel verde sticla. Când sistemul s-a extins în ţară, EcoRom exista de trei ani. Apăruse ca o societate comercială pe acţiuni, dar care nu este orientată spre profit, din nevoia unor firme de a ajunge la ţintele de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje. Iniţial, EcoRom lucra cu firme care colectau doar din circuitul comercial, unde se produceau cele mai multe deşeuri de ambalaje.
Acum patru ani, însă, situaţia s-a schimbat şi compania a demarat proiecte în parteneriat cu autorităţile locale pentru colectarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie, unde se regăsesc acum 60% din deşeurile de ambalaje. EcoRom aplică un sistem denumit Punctul Verde, care a apărut prima dată în Germania şi apoi în alte state ale Uniunii Europene.
Cele trei containere ale Punctului Verde, care ocupă aproape patru metri pătraţi sunt amplasate astfel încât să deservească între 500 şi 1.000 de locuitori. Aşezarea lor pe domeniul public revine în sarcina operatorilor de salubritate, în urma unei înţelegeri cu primăria. Clopotele sunt achiziţionate de Eco Rom Ambalaje, din import, şi oferite gratis autorităţilor, subliniază Sorin Popescu.
Colectarea la grămadă, o percepţie greşită
Munca celor de la EcoRom înseamnă provocarea schimbării mentalităţii. Oamenii mai întâi trebuie educaţi asupra necesităţii colectării selective, apoi au nevoie de infrastructura adecvată. La acestea se adaugă şi necesitatea de a schimba modul de lucru al operatorilor de salubritate, potrivit lui Sorin Popescu. Amenzile pentru cei care nu respectă obligaţia de colectare selectivă a deşeurilor din ambalaje, instituită prin lege, sunt între 5.000 şi 10.000 de lei şi se dau de către Garda de Mediu care are şi dreptul de a efectua controale.
Cât priveşte munca operatorilor de salubritate, aceştia au obligaţia de a ridica clopotele cel puţin o dată pe săptămână. „S-a creat un mit. De multe ori percepţia oamenilor că deşeurile sunt colectate la grămadă este eronată”, a explicat Sorin Popescu. Oamenii văd o singură maşină ce ridică, pe rând, fiecare container şi de aceea cred că nu sunt ridicate selectiv. El a găsit şi o soluţie pentru această problemă: maşini colorate asemenea containerelor. Urban, firma care asigură salubrizarea în sectorul 6, va folosi maşini de ridicare diferite pentru deşeurile de plastic, metal şi, respectiv hârtie, din aprilie.
Circuitul este închis de operatorii de salubritate. Cei cu care colaborează EcoRom şi-au achiziţionat staţii de sortare a deşeurile, care astfel pot fi reciclate.
15% dintre români, dezinteresaţi
Un sondaj recent, comandat de EcoRom şi realizat de IMAS, a arătat că 98% dintre români ştiu ce presupune colectarea selectivă. Mai mult, 58% dintre cei intervievaţi au declarat că mereu colectează selectiv, în timp ce 28% fac asta uneori, iar 13% niciodată. O altă întrebare a relevat faptul că mulţi nu ştiu încă multe detalii despre colectarea selectivă. Astfel, 31% dintre respondenţi au spus că au depus alte deşeuri în containerul pentru hârtie, 9% în cel pentru sticlă, iar 15% în cel pentru plastic.
Câteva cifre
Containerele au 1,1 sau 3 metri cubi.
La case, EcoRom oferă saci coloraţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor, iar firmele de salubritate îi anunţă pe rezidenţi în ce zile vin să le ridice. Compania a sprijinit colectarea selectivă, anul trecut, pentru 3 milioane de locuitori din 80 de localităţi şi din sectoarele bucureştene 2, 3 şi 6. De asemenea, colectarea selectivă s-a făcut în 6.000 de containere. Pentru acest an, EcoRom şi-a propus să pună accent pe performanţă şi să susţină campanii de educare a populaţiei. Una dintre acestea include distribuirea manualului de reciclare pe care l-a creat pentru clasele a III-a şi a IV-a la cât mai multe şcoli primare. „Puterea exemplului este dată de cei mici, ei sunt locomotiva de a schimba prejudecăţi şi percepţii asupra acestei activităţi”, a mai spus directorul EcoRom.
Prin proiectul „OLI” , care ofera gratuit transport pentru Asociati de locatari , ONG-non profit , Cantine sociale , Azile pentru batrani , Spitale , Centre de detentie , etc.
Da, daca sunt din categoria 2 HDPE (scrie pe fundul recipientului) si daca sunt clatite un pic, pentru a nu curge prin container si a nu strica baia de spalare de la fabrica de presortare
pentru neone, tuburi fluorescente, becuri, cuptor cu microunde, frigidere, calculatoare vechi, etc. vezi harta Colt Verde http://coltverde.ro/locatii.php
Colectezi selectiv, igenizezi, compactezi ca sa fac procesul reciclarii mai usor, nu pentru a imbogatii pe cineva, faci toate astea ca:
- sa nu ajunga in ocean – vezi pata de plastic
- sa nu se mai extraga resurse acum si sa ramana si pentru generatiile viitoare
- sa dai de munca unor oamenii ( 1, 2 , zeci , sute, nu conteaza noi le dam de munca, tu ,primaria , rosal-u, noi comunitatea, dam de munca unor oameni care altfel ar putea sa te jefuiasca pe tine pentru a supravietuii)
-sa nu ne navaleasca gunoiul – vezi Napoli
-sa reduci poluare cu extractia materiei prime
-candva, cand va functiona reciclarea, sa avem ambalaje mai ieftine
-sa te simt bine.
DA, se poate recicla. PET-urile se maruntesc si se spala intr-un detergent special (de asta e bine sa le clatesti ambalajele cat poti, pentru ca aceasta chimicala se strica/dilueaza si trebuie sa o inlocuiasca (poluare), asa ca e bine sa ii lungim viata) dupa care se topesc si le transforma in granule/fibre = materie secundara, materie post consum (materie prima obtinuta de la populatie – minerit de suparafata ).
In Romania ambalajele TetraPak se recicleaza partial. Adica se extrage doar aluminiu, restul, pasta formata din lipici, hartie, plastic e folosita la fabricarea cimentului – combustibil pentru incinerare. Si aceste ambalaje trebuie clatite putin pentru a nu CONTAMINA restul de hartie din container si pentru a nu mirosi. Ele sunt materiale reciclabile (materie bruta folosita la ceva) nu zoaiele pe care le lasam la ghena in sezonul pepenilor. La Focsani e o astfel de fabrica care refoloseste si recicleaza TetraPak.
Tocmai asta e ideea, ca nu e Gunoi, ci materiale reciclabile/refolosibile.
Problema esta la mentalitatea tinerilor, nu la batrani. Tinerii care isi pun acesta intrebare nu se gandesc ca batranii care nu au bani de intretinere, nici nu au bani sa faca gunoi. Gunoiul este un efect direct al consumerismului.
Cu siguranta acest tip de batranii nu fac gunoi si oricum nu ei sunt targetul acestei campanii de educare, ei fiind obisnuiti sa faca asta pe vremea lui Ceausescu (spalau recipientele de ulei, iaurt, bere, apa,vin si le refoloseau).
Concluzionez: batranii stiu sa recicleze, au trait cu asta, cei care nu au bani de cumparaturi nu au cum sa faca gunoi, nu pe ei incerc sa-i conving, ci pe tinerii care folosesc “de unica folosinta”
Containerele de tip igloo sun amplasate in zone centrale, piete, zone mari, spatii generoase doarece descarcarea lor necesita un spatiu de manevra mai mare.
Si masinile in care se rastoarna aceste deseuri au nevoie de spatiu de incarcare/descarcare. Acest procedeu nu poate fi aplicat in spatele blocului, pe strazi inguste, alei. In astfel de spatii se amplaseaza containere de mici dimensiuni, iar descarcarea lor se face in masini de dimensiuni mai reduse, prevazute cu instalatii de compactat.
43. Mai ai raspunsuri?
Scrie un “Comment” si in cel mai scurt timp voi adauga intrebarea ta si raspunsul in lista asta.
Edward Burtynsky – fotograf peisagist – http://www.edwardburtynsky.com/
Volumul de ambalaje aruncate de populatie la gunoi a crescut imens in ultima perioada (aparitia plasticului) si pentru a economisi spatiu in groapa de gunoi trebuie sa Reciclam cat mai mult.
Daca reciclam mult, cumparam produse a caror ambalaj e facut din materiale reciclate si punem presiune p...
Prieteni
ADU prezinta EuReciclezAsta.ro.ro cu ajutorul WordPress si AppChain - Toate drepturile rezervate
se strica, se dilueaza, isi schimba proprietatile. Adica trebuie inlocuite: scump si poluant in acelasi timp.
